Depresia post-psihotica

Tabloul clinic complex al schizofreniei este in majoritatea cazurilor alcatuit din episoade psihotice multiple. In timpul acestora, persoanele afectate nu pot pastra intact contactul cu realitatea, au frecvent halucinatii auditive si idei delirante. In cazul administrarii unui tratament adecvat si atunci evolutia este favorabila, pacientii pot reveni la functionarea anterioara episodului psihotic.

In perioadele dintre aceste episoade, simptomele pozitive pot persista uneori, insa intr-o forma atenuata. Mai degraba persista simptomele negative, cum ar fi apatia, pierderea placerii, retragerea sociala.

Intre episoadele psihotice acute din schizofrenie, in anumite cazuri, se poate instala depresia post-psihotica, o tulburare pe care este important sa o recunoastem si sa fie tratata corespunzator.

Cum recunoastem depresia post-psihotica?

Depresia post-psihotica se defineste ca un episod depresiv aparut in faza reziduala a schizofreniei, cel mai frecvent in prima luna dupa un episod psihotic. Pacientii prezinta dispozitie depresiva si au simptome depresive proeminente pentru o durata de minim 2 saptamani. Unele simptome specifice ale schizofreniei sunt inca prezente in forma atenuata, dar nu domina tabloul clinic.

Simptomele depresive care pot aparea sunt:

  • dispozitie depresiva (tristete)
  • scaderea interesului si a placerii pentru activitati
  • o reducere a energiei
  • scaderea capacitatii de concentrare si a atentiei
  • autodepreciere, stima de sine scazuta
  • idei de vinovatie, autoculpabilizare
  • viziune pesimista asupra viitorului
  • tulburari ale somnului, in special insomnie
  • tulburari ale apetitului alimentar, mai frecvent inapetenta
  • idei de suicid
  • tentative de suicid

Simptomele depresive si lipsa sperantei constituie factori de risc suicidar la pacientii cu schizofrenie, in special daca apar dupa un episod psihotic acut sau o externare recenta.

Care este frecventa depresiei post-psihotice?

Se estimeaza ca depresia post-psihotica apare la aproximativ 25% dintre pacientii cu schizofrenie.

Prevalenta este crescuta la debutul afectiunii, dupa primul episod psihotic, unele studii apreciind ca aproape 50% dintre acesti pacienti vor avea manifestari depresive si ideatie suicidara, iar 38% chiar in prima luna dupa externare. Aproximativ 9% au tentative de suicid.

De ce apare depresia post-psihotica?

Au fost invocati in etiopatogenia depresiei post-psihotice factori genetici, neurobiochimici, psihologici si psihodinamici. Nu exista in prezent suficiente informatii care sa poata delimita in ce masura simptomele depresive sunt o parte intrinseca a schizofreniei sau survin ca o reactie psihologica la aceasta.

Iata cativa factori asociati cu aceasta afectiune:

  • istoricul psihiatric familial: episoade depresive majore la rude de gradul I
  • istoric personal de tentative de suicid
  • abuzul de substante (alcool, droguri)
  • externarea recenta din spital
  • insight mai mare la prima internare (pacienti care au critica asupra bolii si a simptomelor)
  • sentimente de rusine, autodepreciere intensa
  • parerile personale negative despre psihoze
  • episoade psihotice cu debut insidios (lent)
  • durata mai mare a psihozei netratate (timpul de la aparitia afectiunii pana la inceperea tratamentului)
  • pacienti care locuiesc singuri, au mai putin suport social si familial

In cazurile enumerate mai sus exista un risc ridicat de depresie dupa episoadele psihotice din schizofrenie.

Alte cauze care pot duce la simptomele de depresie:

  • Psihiatrul trebuie sa excluda alte posibile cauze pentru simptomatologia aparent depresiva descrisa mai sus. Principalele diagnostice diferentiale sunt:
  • Tulburari datorate consumului de substante
  • Tulburari ale dispoziei datorate unei conditii medicale generale (de exemplu: hipotiroidismul)
  • Efecte secundare la unele medicamente – in special neurolepticele clasice (de exemplu parkinsonismul medicamentos). Se vor exclude intotdeauna aceste reactii adverse inainte de a adauga antidepresiv in tratamentul pacientilor cu schizofrenie.
  • Simptomele negative ale schizofreniei ( apatie, anhedonie, aplatizare afectiva, afectarea vointei, retragere sociala etc.)
  • Tulburarea schizo-afectiva de tip depresiv – o afectiune care presupune coexistenta simptomelor de schizofrenie cu cele de depresie
  • Tulburarea depresiva cu simptome psihotice

Cum se trateaza depresia post-psihotica

In cazul aparitiei simptomelor depresive in faza reziduala a schizofreniei este necesar un consult de specialitate si reevaluarea psihiatrica. Medicul psihiatru identifica simptomele, pune diagnosticul corect si evalueaza riscul suicidar al pacientilor.

Din punct de vedere al tratamentului medicamentos, medicul psihiatru va decide alternativa cea mai potrivita in functie de fiecare caz.

Cea mai frecventa recomandare de tratament a depresiei post-psihotice este combinatia de antipsihotic atipic cu un antidepresiv.

Antipsihoticele atipice au dovedit o eficacitate mai mare decat neurolopticele clasice la persoanele cu depresie post-psihotica. Dintre antidepresive, cele mai eficiente sunt inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS, SSRI).

Deosebit de important este suportul familial si social pentru pacientii care au trecut printr-un episod psihotic.

Psihoeducatia amelioreaza prognosticul bolii, aderenta la tratament si functionarea sociala.

Psihoterapia cognitiv-comportamentala este extrem de utila si contribuie la diminuarea simptomelor depresive si a riscului de recadere la persoanele cu schizofrenie.

Cum evolueaza depresia post-psihotica?

Principalul risc ce trebuie avut in vedere si solutionat fiind riscul suicidar.

Aceasta afectiune se asociaza si cu un risc crescut de recadere si deci cu spitalizari mai frecvente.

Riscul de suicid al persoanelor diagnosticate cu schizofrenie este estimat la aproximativ 10%. Aproximativ 20-40% dintre acestea au cel putin o tentativa de suicid pe parcursul vietii.

Factorii asociati cu un risc mai mare de suicid la persoanele care sufera de schizofrenie sunt: sexul masculin, varsta sub 45 ani, simptomele depresive, sentimentele de disperare, somajul si externarea recenta din spital. Se mai adauga abuzul de substante (alcool, droguri) si istoricul psihiatric familial. De asemenea, constiinta bolii si parerile personale negative despre psihoze pot creste individual riscul suicidar dupa primul episod psihotic.

De retinut!

Simptomele depresive aparute dupa un episod psihotic se mainfesta la un sfert dintre persoanele cu schizofrenie, in special la debutul afectiunii.

Persoanele in cauza pot avea variate trairi depresive, lipsa a sperantei, pot simti ca nu mai au capacitatea de a functiona la fel de bine ca in trecut si ca nu exista solutii.

Este deosebit de important ca aceste persoane sa caute ajutor atat medical cat si social, familial.

Partea pozitiva este ca depresia post-psihotica este o afectiune tratabila. Simptomele necesita identificare corecta si tratament adecvat, fiind astfel posibila remisiunea si imbunatatirea prognosticului afectiunii.

 

Autor:

Andra Morosan, medic rezident psihiatru